Cu toate că recepția prevăzută pentru sfârșitul zilei a fost anulată din cauza accidentului produs marți într-o mină de cărbune din sudul țării, Erdogan a găzduit totuși primii invitați în imensul „palat alb”, redenumit ironic „Casa Albă” de către numeroșii săi detractori.
Pe o suprafață de 200.000 de metri pătrați, noul palat a fost construit la periferia capitalei Ankara, pe un teren pe care primul președinte, fondatorul Republicii, Mustafa Kemal Atatürk, l-a achiziționat pentru a-și construi o fermă.
Construcția acestui palat, cu arhitectură de inspirație neo-seljukidă (prima dinastie turcă din Asia Mică – secolele XI-XIII), ar fi costat, potrivit presei turce, aproximativ 350 de milioane de dolari.
Lucrările de construcție, realizate în mijlocul unei zone forestiere, au generat încă de la început critici din partea apărătorilor mediului.
Adversarii lui Erdogan s-au aliat și ei criticilor vizând construcția palatului prezidențial, care, potrivit lor, ar fi o ilustrație a megalomaniei conducătorului țării.
Un deputat al principalului partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat), a apreciat noua clădire drept extravagantă.
„Ce am fi putut face cu acești bani? Spre exemplu, să trimitem sateliți pe planeta Marte”, a declarat supărat Umut Oran, afirmând că bugetul președinției turce era de trei ori mai mare în comparație cu cel al familiei regale britanice.
Admirat de susținători la fel pe cât este contestat de adversari, care îl acuză de derivă „autoritară” și „islamistă”, Erdogan a fost ales în august în postul de președinte după ce a condus timp de 11 ani guvernul.
Președintele turc nu deține decât puteri protocolare, dar Erdogan a afirmat că intenționează să își păstreze puterea în țară din acest post în urma modificării Legii fundamentale.